Hoya kerrii, face parte din familia Asclepiadaceae
şi este o specie de hoya din S-E Asiei.
Numele ei vine de la Francis George Kerr, medic britanic
colectionar de plante şi autor de cărţi despre botanică.
Hoya Kerrii mai este cunoscută şi sub numele de "Hoya Valentine"
datorită frunzelor în formă de inimă.
Este o plantă de interior, suculentă, cu creştere lentă,
frunze cărnoase şi plate, tulpini groase şi tari care depăşesc 4 metri.
Tulpinile trebuie dirijate cu grijă pe o scăriţă solidă şi înaltă de lemn sau metal.
Dintr-un supermarket de profil am cumpărat o frunză de hoya kerrii
gata înrădăcinată într-un ghiveci mic de ceramică fără scurgere.
După zece zile i-am înlăturat balotul original şi am mutat-o
într-un ghiveci de plastic puţin mai mare
prevăzut cu găuri de scurgere în pământ de cactus.

Vara, cât a fost foarte mică am ţinut-o afară în suportul pentru flori de la geam
unde e soare numai dimineaţa 2-3 ore, am udat-o de două ori pe săptamână,
iar pe caniculă am pulverizat-o pe frunze.
La vreo 2 luni i-a apărut tija si abia după 5-6 luni i-a apărut prima frunză
apoi la câte 3-4 luni câte una.
Aici avea 7 frunze şi peduncul floral.
Iarna am ţinut-o în balcon la 15 - 16 grade Celsius,
aproape de geam, la lumină şi am udat-o o dată la două săptămâni
când pământul din ghiveci arata uscat.
Din când în când am şters de praf fiecare frunză pe ambele feţe cu o cârpă umedă.
Ingraşământ i-am pus numai vara, Vitaflora (pentru plante cu flori)
de două ori pe lună diluat conform indicaţiilor din prospect.
La un moment dat a avut o creştere spectaculoasă şi a înflorit.
Florile sunt ceroase, dispuse în buchete sub formă de bulgăre
din care picură un lichid lipicios care îşi schimbă culoarea
pornind de la gălbui până la maro-roşcat şi răspândeşte un miros uşor de ciocolată.
Se înmulţeste din primăvară până toamna din butaşi de tulpină,
cu cel puţin două noduri, puşi direct în pământ sau în vase cu apă
până îi apar rădăcini apoi se mută în pământ.
Dacă vreţi şi voi să aveţi o planta de Hoya Kerrii
vă doresc succes !